defect
/deˈfekt/Etimologie
Din latină defectus, germană Defekt.
Definiții
- lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteșug, hibă.
- deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat.
- ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu.
- dezavantaj, inconvenient.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | defect | defecte |
| genitiv-dativ | defectului | defectelor |
| vocativ | defectule | defectelor |
| articulat | defectul | defectele |