defecțiune
/de.fek.ʦiˈu.ne/Etimologie
Din defect. Confer franceză défection < latină defectio, defectionis.
Definiții
- deranjament, defect care împiedică buna funcționare a unui mașini, a unui aparat, a unui mecanism, desfășurarea normală a unei acțiuni etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | defecțiune | defecțiuni |
| genitiv-dativ | defecțiunii | defecțiunilor |
| vocativ | defecțiune | defecțiunilor |
| articulat | defecțiunea | defecțiunile |