← înapoi la căutare

defăima

/de.fəjˈma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină *diffamiare < diffamāre.

Definiții

  1. (v.tranz.) a vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva.
  2. rara se face de râs, a se compromite.
  3. (înv.) a disprețui, a subaprecia.

Declinare

CazSingularPlural
verbdefăimadefăimau

Sinonime: 1: bârfi, blama, calomnia, cleveti, denigra, huli, ponegri, ponosi, 2: se compromite, 3: desconsidera, disprețui, nesocoti; umili, înjosi

Antonime: cinsti, elogia, lăuda, glorifica, preamări, venera

defăimat

/de.fəjˈmat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a defăima.

Definiții

  1. bârfit, ponegrit, calomniat, blamat.
  2. rarcu reputație proastă, cu nume rău.
  3. (înv.; despre fapte) care strică reputația; infamant.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică