deconcertat
/de.kon.ʧer'tat/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din a deconcerta.
Definiții
- (franțuzism) tulburat, dezorientat, năucit.
deconcerta
/de.kon.ʧer'ta/verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză déconcerter.
Definiții
- (v.tranz.) (franțuzism) a face pe cineva să-și piardă cumpătul, siguranța de sine; a tulbura, a zăpăci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | deconcerta | deconcertau |