decodaj
/de.ko'daʒ/Etimologie
Din franceză décodage.
Definiții
- transformare a semnalelor de telecomunicație, inversă codajului, prin care se urmărește reproducerea semnalelor inițiale; decodare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | decodaj | decodaje |
| genitiv-dativ | decodajului | decodajelor |
| vocativ | decodajule | decodajelor |
| articulat | decodajul | decodajele |