declivitate
/de.kli.vi'ta.te/Etimologie
Din franceză déclivité < latină declivitas, declivitatis.
Definiții
- unghi format de o dreaptă înclinată cu planul orizontal.
- înclinare a unui teren, a unei șosele sau a unei căi ferate pe o porțiune uniformă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | declivitate | declivități |
| genitiv-dativ | declivității | declivităților |
| vocativ | declivitate | declivităților |
| articulat | declivitatea | declivitățile |