declicul
/deˈkli.kul/Etimologie
Din declic.
Definiții
- forma de singular articulat pentru declic.
Din declic.
Din franceză déclic.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | declic | declicuri |
| genitiv-dativ | declicului | declicurilor |
| vocativ | declicule | declicurilor |
| articulat | declicul | declicurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică