decibel
/de.ʧi'bel/Etimologie
Din franceză décibel.
Definiții
- unitate de măsură a intensității sonore pe scala logaritmică de intensitate, egală cu o zecime dintr-un bel și notată prin simbolul dB.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | decibel | decibeli |
| genitiv-dativ | decibelului | decibelilor |
| vocativ | decibelule | decibelilor |
| articulat | decibelul | decibelii |
Sinonime: dB