decepționism
/de.ʧep.ʦi.o'nism/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din decepțiune + sufixul -ism.
Definiții
- atitudine pesimistă manifestată (în sec. XIX), în artă și în literatură, prin expresia unei dezamăgiri permanente și a unui sentiment de neîncredere față de progres.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | decepționism | — |
| genitiv-dativ | decepționismului | — |
| vocativ | decepționismule | — |
| articulat | decepționismul | — |
decepționismul
/de.ʧep.ʦi.oˈnis.mul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din decepționism.
Definiții
- forma de singular articulat pentru decepționism.