decanat
/de.ka'nat/Etimologie
Din franceză décanat < latină decanatus. Confer germană Dekanat.
Definiții
- demnitatea de decan; birourile unde lucrează decanul (și personalul ajutător).
- organul de conducere al unei facultăți.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | decanat | decanate |
| genitiv-dativ | decanatului | decanatelor |
| vocativ | decanatule | decanatelor |
| articulat | decanatul | decanatele |