deambulatoriu
/de.am.bu.laˈto.rju/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Definiții
- loc de circulație în prelungirea navelor laterale, în spatele altarului din absida centrală a unei biserici romane sau gotice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | deambulatoriu | deambulatorii |
| genitiv-dativ | deambulatoriului | deambulatoriilor |
| vocativ | deambulatoriule | deambulatoriilor |
| articulat | deambulatoriul | deambulatoriile |
deambulatoriu
/de.am.bu.laˈto.rju/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din franceză déambulatoire.
Definiții
- de plimbare, care este în legătură cu plimbarea.