deîmpărțit
/de.ɨm.pər'ʦit/Etimologie
Din de + împărțit.
Definiții
- (mat.) primul termen al unei împărțiri, număr care urmează să fie împărțit la cel de-al doilea termen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | deîmpărțit | — |
| genitiv-dativ | deîmpărțitului | — |
| vocativ | deîmpărțitule | — |
| articulat | deîmpărțitul | — |