dardă
/'dar.də/Etimologie
Din poloneză darda.
Definiții
- (înv.) suliță scurtă, armată cu un vârf de oțel, pentru împuns sau pentru aruncat, folosită în evul mediu.
- rarsăgeată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dardă | darde |
| genitiv-dativ | dardei | dardelor |
| vocativ | dardă | dardelor |
| articulat | darda | dardele |