damnațiune
/dam.na.ʦiˈu.ne/Etimologie
Din franceză damnation < latină damnatio, damnationis.
Definiții
- (livr.; în mitologia greco-romană și în religia creștină) osândire la muncile infernului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | damnațiune | damnațiuni |
| genitiv-dativ | damnațiunii | damnațiunilor |
| vocativ | damnațiune | damnațiunilor |
| articulat | damnațiunea | damnațiunile |