dajnică
/'daʒ.ni.kə/Etimologie
Din dajnic.
Definiții
- (înv.) persoană care plătea dajdie; birnică, contribuabilă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dajnică | dajnice |
| genitiv-dativ | dajnicei | dajnicelor |
| vocativ | dajnico | dajnicelor |
| articulat | dajnica | dajnicele |