← înapoi la căutare

dărăcitorul

/də.rə.ʧiˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din dărăcitor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru dărăcitor.

dărăcitor

/də.rə.ʧi'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din a dărăci + sufixul -tor.

Definiții

  1. muncitor specializat în dărăcit, care lucrează la dărăcit.
  2. perie cu dinți rari de oțel, folosită pentru dărăcit; darac.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativdărăcitordărăcitori
genitiv-dativdărăcitoruluidărăcitorilor
vocativdărăcitoruledărăcitorilor
articulatdărăcitoruldărăcitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică