dănțuitor
/dən.ʦu.i'tor/Etimologie
Din a dănțui + sufixul -tor.
Definiții
- (pop.) dansator.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dănțuitor | dănțuitori |
| genitiv-dativ | dănțuitorului | dănțuitorilor |
| vocativ | dănțuitorule | dănțuitorilor |
| articulat | dănțuitorul | dănțuitorii |