dăltuitor
/dəl.tu.i'tor/Etimologie
Din a dăltui + sufixul -tor.
Definiții
- rarpersoană care dăltuiește.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dăltuitor | dăltuitori |
| genitiv-dativ | dăltuitorului | dăltuitorilor |
| vocativ | dăltuitorule | dăltuitorilor |
| articulat | dăltuitorul | dăltuitorii |