dădăceală
/də.də'ʧe̯a.lə/Etimologie
Din a dădăci + sufixul -eală.
Definiții
- (fam.) faptul de a dădăci.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dădăceală | dădăceli |
| genitiv-dativ | dădăcelii | dădăcelilor |
| vocativ | dădăceală | dădăcelilor |
| articulat | dădăceala | dădăcelile |