dâmbuleț
/dɨm.bu'leʦ/Etimologie
Din dâmb + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui dâmb; dâmbușor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | dâmbuleț | dâmbulețe |
| genitiv-dativ | dâmbulețului | dâmbulețelor |
| vocativ | dâmbulețule | dâmbulețelor |
| articulat | dâmbulețul | dâmbulețele |