cătrănitură
/kə.trə.ni'tu.rə/Etimologie
Din a cătrăni + sufixul -tură.
Definiții
- cătrănire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cătrănitură | cătrănituri |
| genitiv-dativ | cătrăniturii | cătrăniturilor |
| vocativ | cătrănitură | cătrăniturilor |
| articulat | cătrănitura | cătrăniturile |