verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din căsător (= soț).
Definiții
- (v.refl. și tranz.) a (se) uni prin căsătorie cu cineva.
Exemple
- S-a căsătorit devreme.
- Când s-au căsătorit?
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | căsătorea | căsătoreau |
Sinonime: mărita, însura, cununa, căpătui
Antonime: despărți, divorța
căsătoresc
/kə.sə.to'resk/adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din căsător (învechit „soț” < casă + sufixul -ător) + sufixul -esc.
Definiții
- rarde căsătorie, privitor la căsătorie.