← înapoi la căutare

căpuitorul

/kə.pu.iˈto.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din căpuitor.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru căpuitor.

căpuitor

/kə.pu.i'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Confer cap.

Definiții

  1. unealtă de fierărie cu care se execută căpuirea; buterolă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcăpuitorcăpuitoare
genitiv-dativcăpuitoruluicăpuitoarelor
vocativcăpuitorulecăpuitoarelor
articulatcăpuitorulcăpuitoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică