cămăraș
/kə.mə'raʃ/Etimologie
Din cămară + sufixul -aș.
Definiții
- (în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) slujbaș care avea în grijă odăile domnului, în special cămara domnească.
- (înv.) intendent la o mănăstire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cămăraș | cămărași |
| genitiv-dativ | cămărașului | cămărașilor |
| vocativ | cămărașule | cămărașilor |
| articulat | cămărașul | cămărașii |