căciuli
/kə.ʧju'li/Etimologie
Din căciulă.
Definiții
- (v.refl.) a se ploconi în fața cuiva spre a obține ceva; a cere ceva în chip umil; a se pleca.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căciulea | căciuleau |
Din căciulă.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | căciulea | căciuleau |
Din căciulă + sufixul -iță.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | căciuliță | căciulițe |
| genitiv-dativ | căciuliței | căciulițelor |
| vocativ | căciuliță | căciulițelor |
| articulat | căciulița | căciulițele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică