cârnit
/kɨr'nit/Etimologie
Din a cârni.
Definiții
- faptul de a cârni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârnit | cârnituri |
| genitiv-dativ | cârnitului | cârniturilor |
| vocativ | cârnitule | cârniturilor |
| articulat | cârnitul | cârniturile |
Din a cârni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârnit | cârnituri |
| genitiv-dativ | cârnitului | cârniturilor |
| vocativ | cârnitule | cârniturilor |
| articulat | cârnitul | cârniturile |
Din cârnit.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică