cârmuire
/kɨr.mu'i.re/Etimologie
Din a cârmui.
Definiții
- acțiunea de a (se) cârmui.
- organ de conducere; guvern, stăpânire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârmuire | cârmuiri |
| genitiv-dativ | cârmuirii | cârmuirilor |
| vocativ | cârmuire | cârmuirilor |
| articulat | cârmuirea | cârmuirile |