cârjaliu
/kɨr.ʒaˈliw/Etimologie
Din turcă kirgali.
Definiții
- (înv.) hoț, tâlhar (care făcea parte dintr-o bandă).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cârjaliu | cârjalii |
| genitiv-dativ | cârjaliului | cârjaliilor |
| vocativ | cârjaliule | cârjaliilor |
| articulat | cârjaliul | cârjaliii |