cvintă
/'kvin.tə/Etimologie
Din italiană quinta, franceză quinte.
Definiții
- (muz.) intervalul dintre cinci note consecutive.
- (la scrimă) a cincea dintre cele opt poziții principale de apărare.
- formație de cinci cărți consecutive, de aceeași culoare, la jocul de cărți.
- (în forma chintă) acces prelungit de tuse violentă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cvintă | cvinte |
| genitiv-dativ | cvintei | cvintelor |
| vocativ | cvintă | cvintelor |
| articulat | cvinta | cvintele |