cvartir
/kvarˈtir/Etimologie
Din germană Quartier, care provine din franceză quartier, prin intermediul rusă квартира (kvartira). Este dublet al lui cartier.
Definiții
- locuință temporară a unui grup de oameni în trecere pe undeva; (p.ext.) locul unde cineva își așază locuința.
- (reg.) locuință cu caracter provizoriu (într-o familie străină); gazdă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cvartir | cvartiruri |
| genitiv-dativ | cvartirului | cvartirurilor |
| vocativ | cvartirule | cvartirurilor |
| articulat | cvartirul | cvartirurile |