cvadratură
/kva.dra'tu.rə/Etimologie
Din franceză quadrature.
Definiții
- construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date.
- poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe pământ au o diferență de longitudine de 90º.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cvadratură | — |
| genitiv-dativ | cvadraturii | — |
| vocativ | cvadratură | — |
| articulat | cvadratura | — |