cuvântarul
/ku.vɨnˈta.rul/Etimologie
Din cuvântar.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cuvântar.
Din cuvântar.
După cuvânt + -ar.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cuvântar | [[cuvântare]] |
| genitiv-dativ | cuvântarului | cuvântarelor |
| vocativ | cuvântarule | cuvântarelor |
| articulat | cuvântarul | cuvântarele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică