cuvelajul
/ku.veˈla.ʒul/Etimologie
Din cuvelaj.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cuvelaj.
cuvelaj
/ku.ve'laʒ/Etimologie
Din franceză cuvelage.
Definiții
- tip de susținere sau de căptușire etanșă a puțurilor de mină cu secțiune circulară care străbat roci acvifere cu debite mari de apă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cuvelaj | — |
| genitiv-dativ | cuvelajului | — |
| vocativ | cuvelajule | — |
| articulat | cuvelajul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică