cuvântătoare
/ku.vɨn.tə'to̯a.re/Etimologie
Din cuvântător.
Definiții
- orator, vorbitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cuvântătoare | cuvântătoare |
| genitiv-dativ | cuvântătoarei | cuvântătoarelor |
| vocativ | cuvântătoareo | cuvântătoarelor |
| articulat | cuvântătoarea | cuvântătoarele |