← înapoi la căutare

cutremurul

/kuˈtre.mu.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cutremur.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cutremur.

cutremur

/ku'tre.mur/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Derivat regresiv din a cutremura.

Definiții

  1. mișcare puternică și bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarței pământului, provocată de dislocări subterane, de erupții vulcanice etc.
  2. (fig.) înfiorare, cutremurare, fior; (p. ext.) teamă, frică, groază.

Exemple

  • Un ușor cutremur de pământ.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcutremurcutremure
genitiv-dativcutremuruluicutremurelor
articulatcutremurulcutremurele

Sinonime: 1: (geol., met.) seism, zguduială, zguduire, zguduitură, (înv.) scuturătură, 2: fior, groază, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, oroare, panică, spaimă, teroare

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică