← înapoi la căutare

custodele

/kusˈto.de.le/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din custode.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru custode.

custode

/kus'to.de/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză custode < latină custos, custodis.

Definiții

  1. persoană însărcinată cu paza și cu păstrarea unor bunuri (mobile).
  2. (jur.) persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru.
  3. cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei coli sau pe fiecare pagină, în partea dreaptă sub ultimul rând, și repetată la începutul paginii următoare, pentru a arăta ordinea colilor și a paginilor manuscriselor.

Exemple

  • Custode de bibliotecă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcustodecustozi
genitiv-dativcustodeluicustozilor
vocativcustodecustozilor
articulatcustodelecustozii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică