custode
/kus'to.de/Etimologie
Din franceză custode < latină custos, custodis.
Definiții
- persoană însărcinată cu paza și cu păstrarea unor bunuri (mobile).
- (jur.) persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru.
- cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei coli sau pe fiecare pagină, în partea dreaptă sub ultimul rând, și repetată la începutul paginii următoare, pentru a arăta ordinea colilor și a paginilor manuscriselor.
Exemple
- Custode de bibliotecă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | custode | custozi |
| genitiv-dativ | custodelui | custozilor |
| vocativ | custode | custozilor |
| articulat | custodele | custozii |