curățat
/ku.rə'ʦat/Etimologie
Din a curăța.
Definiții
- faptul de a (se) curăța.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curățat | curățate |
| genitiv-dativ | curățatului | curățatelor |
| vocativ | curățatule | curățatelor |
| articulat | curățatul | curățatele |
Din a curăța.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curățat | curățate |
| genitiv-dativ | curățatului | curățatelor |
| vocativ | curățatule | curățatelor |
| articulat | curățatul | curățatele |
Din curat.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | curăța | curățau |
Sinonime: 1: deretica, elimina, îndepărta, înlătura, purifica, 2: (înv.) cura, 3: (se) vindeca, cura, 4: șterge, (înv. și reg.) cura, (Transilv.) tăgăși, 1: salva, scăpa, descotorosi, 2: mântui, purifica, 3: asasina, omorî, ucide, 4: deceda, muri, pieri, prăpădi, sucomba
Antonime: (se) mânji, (se) murdări
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică