curtier
/kur.ti'er/Etimologie
Din franceză courtier.
Definiții
- persoană care are ca ocupație mijlocirea tranzacțiilor de bursă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curtier | curtieri |
| genitiv-dativ | curtierului | curtierilor |
| vocativ | curtierule | curtierilor |
| articulat | curtierul | curtierii |