curtezană
/kur.te'za.nə/Etimologie
Din franceză courtisane (după curte).
Definiții
- femeie de moravuri ușoare, care trăia la curtea unui suveran sau a unui nobil; (p.gener.) femeie cu conduită imorală; prostituată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curtezană | curtezane |
| genitiv-dativ | curtezanei | curtezanelor |
| vocativ | curtezană | curtezanelor |
| articulat | curtezana | curtezanele |