curtezan
/kur.te'zan/Etimologie
Din franceză courtisan (după curte).
Definiții
- (azi ir.) persoană care face curte unei femei; (p.ext.) bărbat neserios, ușuratic.
- (înv.) curtean (lingușitor, intrigant).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curtezan | curtezani |
| genitiv-dativ | curtezanului | curtezanilor |
| vocativ | curtezanule | curtezanilor |
| articulat | curtezanul | curtezanii |