curăție
/ku.rə'ʦi.e/Etimologie
Din curat + sufixul -ie.
Definiții
- (înv.) cinste; nevinovăție, castitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curăție | — |
| genitiv-dativ | curăției | — |
| vocativ | curăție | — |
| articulat | curăția | — |
Din curat + sufixul -ie.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curăție | — |
| genitiv-dativ | curăției | — |
| vocativ | curăție | — |
| articulat | curăția | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică