curățat
/ku.rə'ʦat/Etimologie
Din a curăța.
Definiții
- faptul de a (se) curăța.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curățat | curățate |
| genitiv-dativ | curățatului | curățatelor |
| vocativ | curățatule | curățatelor |
| articulat | curățatul | curățatele |
Din a curăța.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | curățat | curățate |
| genitiv-dativ | curățatului | curățatelor |
| vocativ | curățatule | curățatelor |
| articulat | curățatul | curățatele |
Din curățat.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică