← înapoi la căutare

cuponul

/kuˈpo.nul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cupon.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cupon.

cupon

/ku'pon/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză coupon.

Definiții

  1. parte a unui titlu de rentă sau a unei acțiuni bancare care se decupează la scadență pentru a-i servi titularului la încasarea dobânzii sau a dividendelor.
  2. parte detașabilă dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care conferă deținătorului anumite drepturi.
  3. bucată mică de metraj, rămasă dintr-un val de material textil.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcuponcupoane
genitiv-dativcuponuluicupoanelor
vocativcuponulecupoanelor
articulatcuponulcupoanele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică