← înapoi la căutare

cuplătorul

/ku.pləˈto.rul
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din cuplător.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru cuplător.

cuplător

/ku.plə'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din a cupla + sufixul -tor.

Definiții

  1. lucrător miner însărcinat cu cuplarea vagonetelor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcuplătorcuplători
genitiv-dativcuplătoruluicuplătorilor
vocativcuplătorulecuplătorilor
articulatcuplătorulcuplătorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică