cumpăneală
/kum.pə'ne̯a.lə/Etimologie
Din a cumpăni + sufixul -eală.
Definiții
- cumpănire, chibzuială, socotință, cumpătare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cumpăneală | cumpăneli |
| genitiv-dativ | cumpănelii | cumpănelilor |
| vocativ | cumpăneală | cumpănelilor |
| articulat | cumpăneala | cumpănelile |