cultiva
/kul.ti'va/Etimologie
Din franceză cultiver < latină cultivare.
Definiții
- (v.tranz.) a lucra pământul spre a-l face să dea roade.
- (v.tranz.) a semăna plante; a îngriji și a recolta plante agricole.
- (v.tranz.) (fig.) a se ocupa cu râvnă de ceva; a face să crească, să se dezvolte.
- (v.tranz.) a căuta să câștige sau să mențină prietenia, bunăvoința, încrederea cuiva.
- (v.refl. tranz.) a (se) instrui.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | cultiva | cultivau |