culoglu
/ku'lo.glu/Etimologie
Din turcă kuloğlu.
Definiții
- (înv.) soldat pedestru (la turci).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culoglu | culogli |
| genitiv-dativ | culoglului | culoglilor |
| vocativ | culoglule | culoglilor |
| articulat | culoglul | culoglii |