culmul
/ˈkul.mulEtimologie
Din culm.
Definiții
- forma de singular articulat pentru culm.
Din culm.
Din franceză Culm, germană Kulm.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | culm | culme |
| genitiv-dativ | culmului | culmelor |
| vocativ | culmule | culmelor |
| articulat | culmul | culmele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică