← înapoi la căutare

culminație

/kul.mi'na.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză culmination.

Definiții

  1. trecere a unui astru la meridianul unui loc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativculminațieculminații
genitiv-dativculminațieiculminațiilor
vocativculminațieculminațiilor
articulatculminațiaculminațiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică